zona autonoma temporara-cipau

Cipau a fost o alta lume paralela pe care am creat-o si in care am intrat. Si asta a fost parerea mai multor persoane care au participat la aceasta zona temporara autonoma care s-a desfasurat fix in mijlocul ulitei. Intre noi am glumit ca asta a fost si primul reclaiming the streets din Romania :) A aparut la un moment dat un politist beat la volanul unei dacii prapadite, care, duhnind a alcool, ne-a luat datele la citeva persoane si a plecat fara sa stea prea mult la discutii.

Cipau este o asezare de romi situata nu departe de Tirgu Mures, extrem de saraca si izolata. Am ajuns in Cipau cu o mare gasca de cunoscuti din Tg Mures. Ei au fost cei care au identificat asezarea si care ne-au propus sa mergem acolo. Actiunea am gindit-o pe mai multe planuri: intii food not bombs si impartire de haine, apoi proiectii de filme&desene animate si muzica.

Pentru inceput am gatit o zi intreaga intr-o curte din Iernut, orasul cel mai apropiat de Cipau, si am sortat haine dupa marimi. Dupa masa am ajuns in sat si am inceput sa instalam marele cort militar, chiar in mijlocul ulitei principale. Operatiunea a durat cam o ora, iar oamenii se uitau destul de uimiti nestiind ce li se pregateste, dar mai apoi au inceput sa dea cite o mina de ajutor

Food not bombs a decurs bine, iar impartirea hainelor a creat ceva tensiuni, certuri, rivalitati, invidii, dar in final toata lumea a primit ceva, mai ales copiii. Iar mincarea era chiar buna si a fost de ajuns, chiar a ramas si oamenii au putut lua si acasa.Am data apoi drumul la proiectii: am decis sa ne concentram pe copii si am inceput cu desene animate, dar ceva mai incolo am pus un clip de la shukar collective, apoi un interviu cu tamango, apoi un filmulet despre niste lautari si in final secvente din filmul ladjo drom, la care lumea a inceput sa danseze.

In dans s-au prins din ce in ce mai multe persoane, asa ca am oprit proiectiile si am bagat muzica in continuare. In scurt timp se incinsese o adevarata discoteca in cort, dansa toata lumea, sarea si praful ce e drept, se invirteau oamenii, faceau hore in care rapid ne-am bagat si o parte din noi. Adevarul e ca nu-mi venea sa cred ce se intimpla, dar era asa o energie pozitiva si o intensitate in atmosfera ca nu-ti raminea decit sa intri pe film si sa te prinzi in joc.

Inainte de Zabrauti, Cipau a fost primul loc unde am experimentat gustul oamenilor la alte tipuri de muzica decit cele cu care erau obisnuiti, respective manele. Evident, se cereau manele, dar am pus in schimb reggae, mult ska, putin drum’n bass si putin punk. Toate astea au fost intimpinate de oameni cu placere, si cel mai mult s-a dansat pe ska si pe kusturica.

Si acum partea cea mai importanta pe care o voi expune sub forma de concluzii:

- oameni saraci cum sint cei din Cipau nu au acces si nu sint expusi la informatie ( sa-i zicem culturala), si cu siguranta, daca ar avea, ar gusta-o ca oricare altcineva dintre noi

- saracia nu-i face lipsiti de inteligenta si intuitie, dimpotriva

- am simtit o mare tristete fata de lumea mizera pe care o lasam in urma si mai ales fata de prizonierii ei, gindidu-ma ca trebuie sa fie foarte greu pentru oricare de acolo sa plece / sa calatoreasca / sa vina in contact cu alte realitati

-argumente pentru eventuale critici de tipul: “si ce schimbati voi cu asta, ca mergeti o data si ce?”? – ei bine, parerea noastra e ca, mergind si organizind asa ceva, dar mai ales fiind sincer si uman fata de oameni, lasind la o parte orice atitudine de salvator sau de aducator de ajutoare, ii expui la ceva diferit decit traiesc de obicei, te poti conecta sincer si din inima cu ei, aparind astfel sanse sa le trezesti ceva. Poate ca unii copii/adolescenti au inceput, dupa plecarea noastra, sa viseze sa plece si ei de acolo. Poate unii au inceput sa-si doreasca sa mearga la scoala. Poate unii se intreaba ce e dincolo de Cipau, Iernut si Tg Mures. Poate pe unii i-am facut sa viseze la lumi necunoscute pe care ar vrea sa le cunoasca. Poate toate astea nu-s decit in capul nostru si poate nu. Oricum, Cipau rules!